Privind din punct de vedere matematic viaţa şi moartea puse într-un plan pot fi reprezentate printr-un segment respectiv un punct.Segmentul poate fi modelat, transformat, redirecţionat, în timp ce punctul rămâne punct.
Odata ce aplicăm arta în acel plan segmentul ia culoare, se transformă, la fel si punctul, în funcţie de viziunea artistului. Planul poate arăta oricum.
Fiecare artist are propriul plan, propriul segment, propriul punct şi propria viziune. Viata e segmentul, e un drum cu un început şi un sfârşit, iar punctul e moartea, e doar sfârşitul, un sfărşit a carui formă nu se poate schimba, trebuie acceptat.
Primul plan reprezintă o viaţă haotică, un artist care şi-a pătat propriul tablou, care dă prea multă importanţă punctului şi a uitat că adevaratul important din pânza lui este segmentul. Al doilea plan este al artistului care îşi concentrează atenţia asupra segmentul iar sfârşitul îşi păstrează rolul de punct.
Fiecare îşi poate tranforma segmentul într-un drum, săgeată sau trepte depinde doar de viziune; pentru a ajunge la acea structură e nevoie de un scop care să stabilească cursul segmentului, un ideal ce trebuie împlinit inainte de a atinge punctul.
“Am o singura viaţă, în funcţie de ce aleg îmi pictez propriul tablou. Un ideal îmi dă direcţia drumului meu, alegerile mă duc pe diferite parti ale drumuilui, ma ajuta să ajung la ţintă mai greu sau mai uşor, iar modul in care interpretez reflectă partea artistică a tabloului, sentimentele.”
1. Idealul. Fixează-ţi idealul. Acesta pune o săgeată pe segmentul tău, idealul dă sens vieţii. Idealul e ceva ce doar Tu poţi să vezi, e doar al tău, doar pentru tine. Idealul e ceva asemanator cu steaua lui Napoleon: “Vedeţi steaua aceea? Nu i-a răspuns cardinalul, şi întradevăr pe cer nu se zărea nimic. Ei bine, a adăugat Napoleon, cât timp voi fi singurul care o vede îmi voi urma drumul şi nu voi suporta obiecţii.”
2. Alegerea. Nu-ţi fie frică de alegeri. Orice alegere ai făcut a fost potrivită în acel moment. Fiecare alegere are urmări: fericite sau mai puţin fericite, dar trebuie să simţim ambele stări pentru a ne putea întări. “Ce nu mă ucide mă face mai puternic”.
3. Artistul. Cum interpretăm ceea ce ne înconjoară şi cum simţim, în ce măsură ne afectează un sentiment – diferă. Tu eşti artistul planului tău, eu sunt artistul planului meu, colorăm diferit. Comparăţi sentimentele cu o paletă de culori, alege-ţi culorile preferate şi învaţă să le păstrezi, priveşte apoi culorile ce au mai rămas şi învaţă să le controlezi. Eşti propriul tău artist!
Acum trasează-ţi linia, pictează-ţi visele şi trăieşte-ţi viaţa. Punct.
